concordat

română

Etimologie

Din franceză concordat.

Pronunție

• AFI: /kon.kor'dat/

Substantiv

Declinarea substantivului concordat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	concordat	concordate
Articulat	concordatul	concordatele
Genitiv-Dativ	concordatului	concordatelor
Vocativ	concordatule	concordatelor

1. tratat încheiat de papă cu diferite state, pentru stabilirea statutului și privilegiilor bisericii catolice în respectivele state.
2. contract încheiat sub controlul justiției, între un comerciant insolvabil și creditorii lui, prin care se acordă comerciantului reducerea sau amânarea plăților, spre a-i îngădui continuarea comerțului.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online