creditor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză créditeur.

Pronunție

  • AFI: /kre.di'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
creditor
Singular Plural
Masculin creditor creditori
Feminin creditoare creditoare
Neutru creditor creditoare
  1. (despre persoane fizice sau juridice) care a creditat; (despre sume) care se înscrie în creditul unui cont.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
creditor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ creditor creditori
Articulat creditorul creditorii
Genitiv-Dativ creditorului creditorilor
Vocativ creditorule creditorilor
  1. titular al unui drept de creanță; persoană sau instituție care a acordat cuiva un credit.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe