condescinde

română

Etimologie

Din franceză condescendre.

Pronunție

• AFI: /kon.des'ʧin.de/

Verb

Conjugarea verbului condescinde
Infinitiv	a condescinde
Indicativ prezent pers. 1 sg.	condescind
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să condescindă
Participiu	condescins
Conjugare	III

1. (v.intranz.) (rar) a consimți de complezență; a ceda, a cădea de acord în mod formal; a catadicsi.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online