condiționare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a condiționa.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
condiționare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ condiționare condiționări
Articulat condiționarea condiționările
Genitiv-Dativ condiționării condiționărilor
Vocativ condiționare condiționărilor
  1. acțiunea de a condiționa.
  2. stabilire a unui raport de dependență.
  3. operație prin care un material, un produs etc. se aduc într-o anumită stare de umiditate, de temperatură, de puritate etc.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe