condiționare

română

Etimologie

Din a condiționa.

Pronunție

• AFI: /kon.di.ʦi.oˈna.re/

Substantiv

Declinarea substantivului condiționare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	condiționare	condiționări
Articulat	condiționarea	condiționările
Genitiv-Dativ	condiționării	condiționărilor
Vocativ	condiționare	condiționărilor

1. acțiunea de a condiționa.
2. stabilire a unui raport de dependență.
3. operație prin care un material, un produs etc. se aduc într-o anumită stare de umiditate, de temperatură, de puritate etc.

Cuvinte derivate

• intercondiționare

Cuvinte compuse

• condiționarea aerului

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• recondiționa

Referințe

• DEX '98 via DEX online