confabulație

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză confabulation.

Pronunție

  • AFI: /kon.fa.bu'la.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
confabulație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ confabulație confabulații
Articulat confabulația confabulațiile
Genitiv-Dativ confabulației confabulațiilor
Vocativ confabulație confabulațiilor
  1. simptom în unele boli mintale, care constă în prezentarea inconștientă a unor fapte imaginare; mitomanie.


Traduceri

Referințe