inconștient

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză inconscient (după conștient).

Pronunție

  • AFI: /in.kon.ʃti'ent/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
inconștient
Singular Plural
Masculin inconștient inconștienți
Feminin inconștientă inconștiente
Neutru inconștient inconștiente
  1. care nu este conștient, care nu știe ce face, care și-a pierdut cunoștința (ca urmare a unei stări patologice).
  2. (adesea adverbial) care nu are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare; fără minte, fără judecată.
  3. (despre fenomene psihice) care scapă conștiinței, de care omul nu-și dă seama; involuntar, automat, instinctiv.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
inconștient
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ inconștient inconștiente
Articulat inconștientul inconștientele
Genitiv-Dativ inconștientului inconștientelor
Vocativ inconștientule inconștientelor
  1. activitate psihică a omului de care el nu-și dă seama, totalitate a fenomenelor psihice care scapă conștiinței.


Traduceri

Referințe