confecționare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a confecționa.

Pronunție

  • AFI: /kon.fek.ʦi.oțna.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
confecționare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ confecționare confecționări
Articulat confecționarea confecționările
Dativ-Genitiv confecționării confecționărilor
Vocativ confecționare confecționărilor
  1. acțiunea de a confecționa; lucrare, întocmire, alcătuire, fabricare.


Traduceri

Anagrame

Referințe