conjuncturalism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din conjuctură + sufixul (al)ism.

Pronunție

  • AFI: /kon.ʒunk.tu.ra'lism/


Substantiv


Declinarea substantivului
conjuncturalism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conjuncturalism invariabil
Articulat conjuncturalismul invariabil
Genitiv-Dativ conjuncturalismului invariabil
Vocativ conjuncturalismule invariabil
  1. tendință de a utiliza diverse împrejurări favorabile (pentru satisfacerea unor interese).


Traduceri

Referințe