strâmtoare
Aspect
Etimologie
Pronunție
- AFI: /strɨm'to̯a.re/
Substantiv
Declinarea substantivului strâmtoare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | strâmtoare | strâmtori |
Articulat | strâmtoarea | strâmtorile |
Genitiv-Dativ | strâmtorii | strâmtorilor |
Vocativ | strâmtoare | strâmtorilor |
- loc strâmt, îngust, între munți sau între dealuri; defileu, trecătoare.
- (p.gener.) loc îngust.
- fâșie îngustă de apă care leagă două mări sau oceane și se află între două porțiuni de uscat apropiate.
- faptul de a fi strâmt.
- (fig.) situație grea, stânjenitoare (datorită lipsei de bani); încurcătură, jenă (financiară).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online