contemplator
Etimologie
Din franceză contemplateur < latină contemplator.
Pronunție
- AFI: /kon.tem.pla'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului contemplator | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | contemplator | contemplatori |
| Articulat | contemplatorul | contemplatorii |
| Genitiv-Dativ | contemplatorului | contemplatorilor |
| Vocativ | contemplatorule | contemplatorilor |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online