contracurent
Etimologie
Din franceză contre-courant.
Pronunție
- AFI: /kon.tra.ku'rent/
Substantiv
| Declinarea substantivului contracurent | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | contracurent | contracurenți |
| Articulat | contracurentul | contracurenții |
| Genitiv-Dativ | contracurentului | contracurenților |
| Vocativ | contracurentule | contracurenților |
- curgere în sensuri opuse a două fluide în contact pentru a realiza o interacțiune de natură fizică sau chimică între cele două fluide.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online