contraplacaj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză contre-placage.

Pronunție

  • AFI: /kon.tra.pla'kaʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
contraplacaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ contraplacaj contraplacaje
Articulat contraplacajul contraplacajele
Genitiv-Dativ contraplacajului contraplacajelor
Vocativ contraplacajule contraplacajelor
  1. placă formată din mai multe foi subțiri din lemn, suprapuse și lipite între ele, cu fibrele lemnului în sens contrar.
  2. placaj.


Traduceri

Referințe