coterie
română
Etimologie
Din franceză coterie.
Pronunție
- AFI: /ko.te'ri.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului coterie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coterie | coterii |
| Articulat | coteria | coteriile |
| Genitiv-Dativ | coteriei | coteriilor |
| Vocativ | coterie | coteriilor |
- grup restrâns de persoane care urmăresc scopuri ascunse, egoiste și care urzesc intrigi și alte acțiuni reprobabile; gașcă, clică.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online