covertă
română
Etimologie
Din italiană coverta. Confer neogreacă κυβερτα (kuvérta).
Pronunție
- AFI: /ko'ver.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului covertă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | covertă | coverte |
| Articulat | coverta | covertele |
| Genitiv-Dativ | covertei | covertelor |
| Vocativ | covertă | covertelor |
- puntea superioară a unei nave; punte de manevră.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online