revoca

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză révoquer < latină revocare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
revoca
Infinitiv a revoca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
revoc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să revoce
Participiu revocat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a anula, a abroga, a contramanda un decret, un ordin, o dispoziție.
  2. (v.tranz.) a scoate dintr-o funcție publică, în baza unui drept legal, pe cineva care a fost numit în aceea funcție printr-un act de guvernământ.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe