credinți

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din credință.

Pronunție

  • AFI: /kre.din'ʦi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) credinți
Infinitiv a (se) credinți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) credințesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) credințească
Participiu credințit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) logodi.


Traduceri

Anagrame

Referințe