cromatism
română
Etimologie
Din franceză chromatisme.
Pronunție
- AFI: /kro.ma'tism/
Substantiv
| Declinarea substantivului cromatism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cromatism | invariabil |
| Articulat | cromatismul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | cromatismului | invariabil |
| Vocativ | cromatismule | invariabil |
- proprietate a razelor albe de a se descompune în raze de culori diferite.
- aberație cromatică.
- succesiune de mai multe sunete aliate la distanță de un semiton; structură melodică în care predomină intervale de semiton.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online