cubicular
Etimologie
Din latină cubicularius, franceză cubiculaire.
Pronunție
- AFI: /ku.bi.ku'lar/
Substantiv
| Declinarea substantivului cubicular | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cubicular | cubiculari |
| Articulat | cubicularul | cubicularii |
| Genitiv-Dativ | cubicularului | cubicularilor |
| Vocativ | cubicularule | cubicularilor |
- sclav care avea grijă de camera de culcare a stăpânului.
- demnitar roman care se ocupa de camera de culcare a împăraților.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online