cuculus

De la Wikționar, dicționarul liber

latină

(Latina)

Etimologie

Din proto-indo-europeană *kuku.

Pronunție

  • AFI: /ku'kuː.lus/


Substantiv


Declinarea substantivului
cucūlus
m. Singular Plural
Nominativ cucūlus cucūlī
Genitiv cucūlī cucūlōrum
Dativ cucūlō cucūlīs
Acuzativ cucūlum cucūlōs
Ablativ cucūlō cucūlīs
Vocativ cucūle cucūlī
  1. cuc
  2. (fam.) termen de reproș

Cuvinte apropiate

Referințe