cultivation

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

Din verbul to cultivate + sufixul -ion.

Pronunție

  • AFI: /ˌkʌltɪ'veɪʃən/


Substantiv

cultivation, (nenumărabil și numărabil; pl. cultivations)

  1. (agr.) cultivație, cultivare, cultură
    The heavy cultivation of the hillside led to soil erosion.
  2. (p. ext.) dezvoltare (a intelectului etc.)
    His steadfast cultivation of their relationship finally bore fruit.
  3. (p. ext.) educație, cultură, rafinament
    She is a woman of great cultivation.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din verbul cultiver.

Pronunție

  • AFI: /kyl.ti.va.sjɔ̃/


Substantiv

cultivation f., cultivations pl.

  1. (agr.) cultivație, cultivare, cultură

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe