cultivation

engleză

(English)

Etimologie

Din verbul to cultivate + sufixul -ion.

Pronunție

• AFI: /ˌkʌltɪ'veɪʃən/

Substantiv

cultivation, (nenumărabil și numărabil; pl. cultivations)

1. (agr.) cultivație, cultivare, cultură

   The heavy cultivation of the hillside led to soil erosion.

2. (p. ext.) dezvoltare (a intelectului etc.)

   His steadfast cultivation of their relationship finally bore fruit.

3. (p. ext.) educație, cultură, rafinament

   She is a woman of great cultivation.

Sinonime

• 1: tillage
• 3: refinement, culture; education

Cuvinte apropiate

• cultivar
• cultivate
• cultivator

Vezi și

• culture

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din verbul cultiver.

Pronunție

• AFI: /kyl.ti.va.sjɔ̃/

Substantiv

cultivation f., cultivations pl.

1. (agr.) cultivație, cultivare, cultură

Cuvinte apropiate

• cultiver

Vezi și

• culture

Referințe

• Wiktionnaire