cumen

română

Etimologie

Din franceză cumène.

Pronunție

• AFI: /'ku.men/

Substantiv

Declinarea substantivului cumen
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cumen	cumenuri
Articulat	cumenul	cumenurile
Genitiv-Dativ	cumenului	cumenurilor
Vocativ	cumenule	cumenurilor

1. amestec de hidrocarburi benzenice care se găsește în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni de petrol.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online