părinte

De la Wikționar, dicționarul liber
Părinți

română

Etimologie

Din latină parentem < parens, -ntis.

Pronunție

  • AFI: /pə'rin.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
părinte
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ părinte părinți
Articulat părintele părinții
Genitiv-Dativ părintelui părinților
Vocativ ' '
  1. (la pl.) tata și mama.
    Ce fac părinții tăi?
  2. fiecare dintre cei doi părinți.
  3. (la pl.) strămoși, străbuni.
  4. bărbat considerat în raport cu copiii săi.
  5. (fig.) îndrumător, călăuzitor, protector spiritual.
  6. (fig.) fondator, întemeietor, inițiator (al unei științe, al unei mișcări culturale etc.).
  7. (fig.) (în limbajul bisericesc) Dumnezeu (ca protector al oamenilor).
  8. șef al religiei creștine, întemeietor sau conducător al Bisericii creștine.
  9. (fig.) preot.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

  • (Prea) sfântul părinte = papa.


Traduceri

Referințe