Sari la conținut

arăta

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din latină *arrectare.

Pronunție

  • AFI: /a.rə'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) arăta
Infinitiv a (se) arăta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) arăt
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) arate
Participiu arătat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a expune ceva intenționat privirilor cuiva; a da la iveală, a lăsa să se vadă.
  2. (v.tranz.) a indica (printr-un gest) persoana sau lucrul asupra căruia se atrage atenția.
  3. a indica o măsură, o direcție etc.
  4. a indica ora, minutele și secundele.
  5. (v.tranz.) a da o explicație, a explica, a face o expunere (pentru a lămuri, a dovedi, a convinge).
  6. (v.tranz. și refl.) a (se) manifesta, a (se) exterioriza (prin vorbe, gesturi,atitudini).
    Arăți bine!
  7. (v.tranz.) a da dovadă de...; a dovedi.
  8. (v.intranz.) a părea (după înfățișare); a avea o anumită înfățișare.
    Se arată a fi vreme bună.
  9. (v.refl.) a apărea, a se ivi (pe neașteptate).

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • (refl.) A se arăta doctorului = a se duce să fie examinat de un medic
  • A arăta (cuiva) ușa = a da (pe cineva) afară dintr-un loc
  • A arăta (pe cineva) cu degetul = se spune despre cineva pe care lumea îl disprețuiește pentru faptele sale
  • (fam.) Îți arăt eu ție! = se spune pentru a amenința pe cineva


Traduceri

Referințe