datorință

română

Etimologie

Din a datori + sufixul -ință.

Pronunție

• AFI: /da.to'rin.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului datorință
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	datorință	datorințe
Articulat	datorința	datorințele
Genitiv-Dativ	datorinței	datorințelor
Vocativ	datorință	datorințelor

1. (înv.) obligație (morală); îndatorire.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• îndatorat

Referințe

• DEX '98 via DEX online