declinator

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză déclinateur.

Pronunție

  • AFI: /de.kli.na'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
declinator
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ declinator declinatoare
Articulat declinatorul declinatoarele
Genitiv-Dativ declinatorului declinatoarelor
Vocativ declinatorule declinatoarelor
  1. busolă care servește pentru a orienta pe teren o planșetă, o hartă etc.


Traduceri

Referințe