planșetă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză planchette.

Pronunție

  • AFI: /planˈʃe.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
planșetă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ planșetă planșete
Articulat planșeta planșetele
Genitiv-Dativ planșetei planșetelor
Vocativ planșetă planșetelor
  1. placă dreptunghiulară făcută din lemn sau din metal și folosită ca suport pentru desen sau pentru diferite lucrări tehnice.
  2. scândură lată pe care se întind cu vergeaua foile de aluat.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe