decola

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză décoller.

Pronunție

  • AFI: /de.ko'la/


Verb


Conjugarea verbului
decola
Infinitiv a decola
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
decolez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să decoleze
Participiu decolat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre aeronave) a se desprinde de pământ sau de pe suprafața unei ape și a-și lua zborul.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe