decroșa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză décrocher.

Pronunție

  • AFI: /de.kro'ʃa/


Verb


Conjugarea verbului
decroșa
Infinitiv a decroșa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
decroșez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să decroșeze
Participiu decroșat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a desprinde ceva care a fost agățat.
  2. (v.refl.) (despre o mașină electrică) a se desprinde.
  3. (v.refl.) (despre strate geologice) a se deplasa în plan orizontal de-a lungul unei spărturi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe