defoliație

română

Etimologie

Din franceză défoliation.

Pronunție

• AFI: /de.fo.li'a.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului defoliație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	defoliație	defoliații
Articulat	defoliația	defoliațiile
Genitiv-Dativ	defoliației	defoliațiilor
Vocativ	defoliație	defoliațiilor

1. cădere înainte de vreme a frunzelor arborilor sau ale altor plante; defoliere.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• defoliatei

Referințe

• DEX '98 via DEX online