degera

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină *dĕgĕlāre, varianta populară de la gĕlāre.

Pronunție

  • AFI: /de.ʤe'ra/


Verb


Conjugarea verbului
degera
Infinitiv a degera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
deger
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să degere
Participiu degerat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a suferi o degerătură; a amorți de frig.
  2. (prin exagerare) a-i fi cuiva foarte frig, a tremura de frig.
  3. (despre plante, fructe, legume) a se strica prin înghețare.
    A degerat în mijlocul câmpului.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe