depănătoare
Etimologie
Din depănător.
Pronunție
- AFI: /de.pə.nə'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului depănătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | depănătoare | depănătoare |
| Articulat | depănătoarea | depănătoarele |
| Genitiv-Dativ | depănătoarei | depănătoarelor |
| Vocativ | depănătoareo | depănătoarelor |
- muncitoare specializată în depănat.
- dispozitiv pe care sunt așezate sculurile la mașinile de depănat; (în industria casnică) vârtelniță.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online