deraia
Aspect
Etimologie
Din franceză dérailler.
Pronunție
- AFI: /de.raˈja/
Verb
Conjugarea verbului deraia | |
Infinitiv | a deraia |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
deraiez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să deraieze |
Participiu | deraiat |
Conjugare | I |
- (v.intranz.) (despre mijloace de transport care circulă pe șine) a sări de pe șine.
- (v.intranz.) (fig.) a vorbi aiurea, a bate câmpii, a divaga; a se abate, a devia de la subiect.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online