abate

română

Din italiană abate.

Declinarea substantivului abate
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	abate	abați
Articulat	abatele	abații
Genitiv-Dativ	abatelui	abaților
Vocativ	-	-

titlu dat superiorului unei abații

afrikaans: ab (Afrikaans)
albaneză: abat (shqip)
arabă: أباتي (العربية)
armeană: աբբա (հայերեն)
asturiană: аbá (asturianu) m.
bască: abade (euskara)
bretonă: abad (brezhoneg) m.
bulgară: абат (български) (abat) m. (catolic), игумен (български) (igumen) m. (ortodox)
catalană: abat (català)
cehă: opat (čeština) m.
coreeană: 아빠스 (한국어) (abbaseu)
daneză: abbed (dansk)
ebraică: ראש מנזר (עברית)
engleză: abbot (English)
esperanto: abato (Esperanto)
estoniană: abt (eesti)
faroeză: abbati (føroyskt)
finlandeză: apotti (suomi)
franceză: abbé (français) m.
friulană: abât (furlan)
galiciană: abade (galego) m.
georgiană: აბატი (ქართული)
germană: Abt (Deutsch) m.
greacă: αβάς (Ελληνικά) (abás) m., αββάς (Ελληνικά) (abbás) m. (catolic), ηγούμενος (Ελληνικά) (igoúmenos) m. (ortodox)
hindi: महन्त (हिन्दी)
interlingua: abbate (interlingua)
irlandeză: ab (Gaeilge)

islandeză: ábóti (íslenska) m.
italiană: abate (italiano) m.
japoneză: 僧正 (日本語) (sōjō)
latină: abbas (Latina) m.
lituaniană: abatas (lietuvių) m.
macedoneană: опат (македонски) (ópat) m., игумен (македонски) (ígumen) m.
maghiară: apát (magyar)
mongolă: хамба лам (монгол)
neerlandeză: abt (Nederlands)
norvegiană: abbed (norsk)
occitană: abat (occitan) m.
papamiento: abate (Papiamentu)
persană: رييس دير (فارسی)
poloneză: opat (polski) m.
portugheză: abade (português)
rusă: аббат (русский) (abbát) m., настоятель (русский) (nastoját'el') m., игумен (русский) (igúm'en) m. (ortodox)
sardă: abati (sardu) m.
sârbă: опат (српски / srpski) (opat) m.
scoțiană: aba (Scots)
siciliană: abbati (sicilianu) m.
slovacă: opat (slovenčina) m.
slovenă: opat (slovenščina) m.
spaniolă: abad (español)
suedeză: abbot (svenska)
turcă: başrahip (Türkçe)
ucraineană: абат (українська) (abát) m.
vietnameză: trưởng tu viện (Tiếng Việt), viện chủ tu viện (Tiếng Việt)

Din latină abbattĕre, (5, 6) din franceză abattre.

Conjugarea verbului (se) abate
Infinitiv	a (se) abate
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) abat
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) abată
Participiu	abătut
Conjugare	III

(v.tranz., refl. și intranz.) a (se) îndepărta (de la o direcție apucată, fig. de la o normă fixată, de la o linie de conduită etc.).
S-a abătut de la subiect.
(v.refl. și tranz.) a se opri sau a face să se oprească în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial).
Se abate în drum și pe la el.
(v.refl.) (despre fenomene ale naturii, calamități, nenorociri) a se produce în mod violent.
(v.intranz.) a-i trece ceva prin minte, a-i veni ideea.
Gândurile îl abat de la lucru.
(v.tranz.) a descuraja, a deprima, a întrista, a mâhni.
Vestea l-a abătut.
(v.tranz.) (franțuzism) a doborî la pământ.