descălca

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din des- + a călca.

Pronunție

  • AFI: /des.kəl'ka/


Verb


Conjugarea verbului
descălca
Infinitiv a descălca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
descalc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să descalce
Participiu descălcat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înlătura cu fierul de călcat o cută sau o îndoitură a unei țesături.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe