descăpățâna

română

Etimologie

Din des- + căpățână.

Pronunție

• AFI: /des.kə.pə.ʦɨ'na/

Verb

Conjugarea verbului descăpățâna
Infinitiv	a descăpățâna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	descăpățânez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să descăpățâneze
Participiu	descăpățânat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (înv.) a decapita.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online