desista

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză désister.

Pronunție

  • AFI: /de.sis'ta/


Verb


Conjugarea verbului
desista
Infinitiv a desista
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
desistez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să desisteze
Participiu desistat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (jur.) a renunța la o acțiune sau la un drept care urmafie valorificat pe cale de acțiune.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe