detectiv

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză détective.

Pronunție

  • AFI: /de.tek'tiv/


Substantiv


Declinarea substantivului
detectiv
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ detectiv detectivi
Articulat detectivul detectivii
Genitiv-Dativ detectivului detectivilor
Vocativ detectivule detectivilor
  1. agent secret aflat în serviciul poliției din unele țări sau în serviciul unei persoane particulare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe