dezangajare
română
Etimologie
Din a dezangaja.
Pronunție
- AFI: /de.zan.ga'ʒa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului dezangajare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dezangajare | dezangajări |
| Articulat | dezangajarea | dezangajările |
| Genitiv-Dativ | dezangajării | dezangajărilor |
| Vocativ | dezangajare | dezangajărilor |
- încetare a unui angajament.
- acțiune, măsură menită să separe forțele armate opuse angrenate în incidente sau în ciocniri; situație care rezultă din această acțiune.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online