dezarmare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a dezarma.

Pronunție

  • AFI: /de.zar'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
dezarmare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dezarmare dezarmări
Articulat dezarmarea dezarmările
Genitiv-Dativ dezarmării dezarmărilor
Vocativ dezarmare dezarmărilor
  1. acțiunea de a dezarma; ansamblu de măsuri privind lichidarea sau limitarea armamentelor și a forțelor armate, în primul rând a armelor de distrugere în masă.


Traduceri

Referințe