diagonal

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză diagonal.

Pronunție

  • AFI: /di.a.go'nal/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
diagonal
Singular Plural
Masculin diagonal diagonali
Feminin diagonală diagonale
Neutru diagonal diagonale
  1. care unește vârfurile a două unghiuri nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite; care este în formă de diagonală; curmeziș; cruciș.


Traduceri

Referințe