dialectician

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză dialecticien.

Pronunție

  • AFI: /di.a.lek.ti.ʧi'an/


Substantiv


Declinarea substantivului
dialectician
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dialectician dialecticieni
Articulat dialecticianul dialecticienii
Genitiv-Dativ dialecticianului dialecticienilor
Vocativ dialecticianule dialecticienilor
  1. persoană care stăpânește dialectica, care gândește conform cu principiile dialecticii.
  2. (adjectival)
    Filozof dialectician

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe