dicțiune
Variante
Etimologie
Din franceză diction < latină dictio, dictionis.
Pronunție
- AFI: /dik.ʦiˈu.ne/
Substantiv
| Declinarea substantivului dicțiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dicțiune | dicțiuni |
| Articulat | dicțiunea | dicțiunile |
| Genitiv-Dativ | dicțiunii | dicțiunilor |
| Vocativ | dicțiune | dicțiunilor |
- modul de a pronunța cuvintele, silabele și sunetele.
- (în teatru, cinematograf etc.) artă de a pronunța corect și clar un text.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online