dificil

română

Etimologie

Din franceză difficile < latină difficilis.

Pronunție

• AFI: /di.fi'ʧil/

Adjectiv

Declinarea adjectivului dificil
	Singular	Plural
Masculin	dificil	dificili
Feminin	dificilă	dificile
Neutru	dificil	dificile

1. care prezintă dificultăți; greu (de făcut), anevoios, complicat, greu de rezolvat.
2. (despre persoane și despre caracterul lor) care se împacă greu cu alții, greu de mulțumit; exigent, mofturos, capricios; susceptibil.

Traduceri

care prezintă dificultăți

cehă: těžký (čeština), tvrdý (čeština) engleză: hard (English), difficult (English) finlandeză: vaikea (suomi) franceză: difficile (français)

italiană: difficile (italiano) maghiară: nehéz (magyar) portugheză: difícil (português) spaniolă: difícil (español) turcă: zor (Türkçe)

Referințe

• DEX '98 via DEX online