dihotomie

română

Variante

• dicotomie

Etimologie

Din franceză dichotomie.

Pronunție

• AFI: /di.ho.to'mi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului dihotomie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dihotomie	dihotomii
Articulat	dihotomia	dihotomiile
Genitiv-Dativ	dihotomiei	dihotomiilor
Vocativ	dihotomie	dihotomiilor

1. (log.) diviziune în două părți a unui concept, fără ca acesta să-și piardă înțelesul inițial.
2. mod de ramificație a talului și a tulpinilor unor plante în două părți egale, care se împart la rândul lor în două părți egale etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online