diletantă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din diletant.

Pronunție

  • AFI: /di.le'tan.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
diletantă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diletantă diletante
Articulat diletanta diletantele
Genitiv-Dativ diletantei diletantelor
Vocativ diletanto diletantelor
  1. persoană care manifestă preocupări într-un domeniu al artei, al științei sau al tehnicii fără a avea pregătirea profesională corespunzătoare; persoană care se ocupă de ceva din afara profesiunii sale, numai din plăcere; amatoare; (peior.) persoană care nu adâncește (sau nu are pregătirea științifică necesară pentru a adânci) problemele profesiunii sale, ale unei științe etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe