manifest

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină manifestum, franceză manifeste.

Pronunție

  • AFI: /ma.niˈfest/


Substantiv


Declinarea substantivului
manifest
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ manifest manifeste
Articulat manifestul manifestele
Genitiv-Dativ manifestului manifestelor
Vocativ manifestule manifestelor
  1. declarație prin care șeful statului, guvernul, un partid politic, o grupare literară etc. își face cunoscute în mod public programul, hotărârile, concepțiile, intențiile etc.; text cu conținut politic, răspândit pentru a determina acțiuni imediate.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
manifest
Singular Plural
Masculin manifest manifești
Feminin manifestă manifeste
Neutru manifest manifeste
  1. (adesea adverbial) vădit, clar, evident; indiscutabil.
  2. care a fost declarat, exprimat în mod categoric; fățiș.


Traduceri

Etimologie

Din manifesta.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru manifesta.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru manifesta.

Anagrame

Referințe