manifest

română

Etimologie

Din latină manifestum, franceză manifeste.

Pronunție

• AFI: /ma.niˈfest/

Substantiv

Declinarea substantivului manifest
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	manifest	manifeste
Articulat	manifestul	manifestele
Genitiv-Dativ	manifestului	manifestelor
Vocativ	manifestule	manifestelor

1. declarație prin care șeful statului, guvernul, un partid politic, o grupare literară etc. își face cunoscute în mod public programul, hotărârile, concepțiile, intențiile etc.; text cu conținut politic, răspândit pentru a determina acțiuni imediate.

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului manifest
	Singular	Plural
Masculin	manifest	manifești
Feminin	manifestă	manifeste
Neutru	manifest	manifeste

1. (adesea adverbial) vădit, clar, evident; indiscutabil.
2. care a fost declarat, exprimat în mod categoric; fățiș.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din manifesta.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru manifesta.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru manifesta.

Anagrame

• infestam
• sfințeam

Referințe

• DEX '98 via DEX online