Sari la conținut

disgruntlement

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Etimologie

Compus din disgruntled + sufixul -ment.

Pronunție

  • AFI: /dɪs'grʌntlmənt/


Substantiv

disgruntlement, (nenumărabil)

  1. supărare, îmbufnare, bosumflare

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe