dreptace

română

Etimologie

Din dreptaci.

Pronunție

• AFI: /drep'ta.ʧe/

Substantiv

Declinarea substantivului dreptace
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dreptace	dreptace
Articulat	dreptacea	dreptacele
Genitiv-Dativ	dreptacei	dreptacelor
Vocativ	dreptaceo	dreptacelor

1. persoană predispusă din naștere să scrie, să lucreze etc. numai cu dreapta.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• precedat

Referințe

• DEX '98 via DEX online