Sari la conținut

dreptaci

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din drept + sufixul -aci.

Pronunție

  • AFI: /drepˈtaʧʲ/


Substantiv


Declinarea substantivului
dreptaci
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dreptaci dreptaci
Articulat dreptaciul dreptacii
Genitiv-Dativ dreptaciului dreptacilor
Vocativ dreptaciule dreptacilor
  1. persoană predispusă din nașterescrie, să lucreze etc. numai cu dreapta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe