dreptaci

română

Etimologie

Din drept + sufixul -aci.

Pronunție

• AFI: /drepˈtaʧʲ/

Substantiv

Declinarea substantivului dreptaci
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dreptaci	dreptaci
Articulat	dreptaciul	dreptacii
Genitiv-Dativ	dreptaciului	dreptacilor
Vocativ	dreptaciule	dreptacilor

1. persoană predispusă din naștere să scrie, să lucreze etc. numai cu dreapta.

Cuvinte derivate

• dreptace

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• decripta
• predicat

Referințe

• DEX '98 via DEX online