Sari la conținut

dricka

De la Wikționar, dicționarul liber

(svenska)

Etimologie

Din suedeză veche drikka, care provine din limba nordică veche drekka < proto-germanică *drinkaną („a bea”).

Înrudit cu daneză drikke, engleză drink, faroeză drekka, germană trinken, limba gotică *𐌳𐍂𐌹𐌲𐌺𐌰𐌽 (*drigkan), islandeză drekka, neerlandeză drinken, norvegiană (bokmål) drikke și norvegiană (nynorsk) drikke, drikka.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
dricka
Activ Pasiv
Infinitiv dricka drickas
Prezent dricker dricks (drickes)
Perfect drack dracks
Supin druckit druckits
Imperativ drick
Participiu
Prezent drickande, drickandes
Perfect drucken
  1. a bea
  2. (spec.) a consuma alcool
    Han dricker för mycket.

Sinonime

Cuvinte derivate

Etimologie

Deverbal din (att) dricka („a bea”).

Pronunție

  • AFI: /²drɪkːa/


Substantiv


Declinarea substantivului
dricka
c. și n. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ dricka drickan/drickat drickor drickorna
Genitiv drickas drickans/drickats drickors drickornas
  1. (alim.) băutură nealcoolică, suc
    Vill du ha en dricka?
  2. (fam.; substantiv colectiv) băutură; (p.ext.) băutură alcoolică
    Har du fixat dricka?
  3. (fam.; substantiv colectiv, forma hotărâtă) în marea, în apă
    falla i drickat

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Hiponime

Vezi și

Referințe